limbajul trupului si … nu numai

Uneori, avem un comportament ciudat, limbaje specifice pentru orice simtire, iluzii ca am putea fi interesanti, iluzii ca am putea fi mari intelepti. Uneori, ne privim in oglinda si ne bufneste rasul de cat de caraghiosi suntem. Trancanim cate in luna si stele, tanjim dupa ce nu avem si ne plictisim cand avem. Scriem chestii interesante sau mari nimicuri pe bloguri, analizam si sintetizam. Suntem diferiti si minunati. Si afurisiti. Si cei mai buni din lume. Traim pentru ca vrem si murim pentru ca trebuie. Facem pe inteligentii, ne agitam pentru importanta egocentrica. Ne pasa sau nu. Ignoram sau nu. Avem limbaje de programare … si iata, uneori, ceva de spus … ca doar nu vom alege sa tacem vesnic … Avem nevoie de comunicare, chiar daca de multe ori constatam ca e inutila. Stiti voi: noi vorbim, noi auzim.

Il stiti pe Allan Pease, cel cu limbajul trupului, probabil l-ati citit pe Dr. Wayne Dyer – cel „affectionately called the <father of motivation>”, poate l-ati citit pe Steve Jobs  … Ne documentam, ce sa mai facem si noi ! Altfel, ne plictisim, nu evoluam …

Referitor la limbajul trupului, Allan Pease spune multe adevaruri, ca spre exemplu AICI sau … un alt adevar incontestabil : „Femeile sunt în general mai perspicace decât bărbaţii, şi acest fapt justifică ceea ce de obicei numim „intuiţie feminină”. Femeile au abilitatea înnăscută de a colecţiona si descifra semnalele non- verbale şi de a observa cu un ochi atent detaliile mărunte. De aceea, puţini soţi îşi pot minţi nevestele, fără să fie descoperiţi, în timp ce majoritatea femeilor pot cu uşurinţă trage pe sfoară bărbaţii, fără ca aceştia să realizeze ce s-a întâmplat. Această intuiţie devine deosebit de evidentă la femeile care au crescut copii, în primii ani, mama realizează comunicarea cu copilul mai ales pe cale non-verbală; aceasta este cauza pentru care de cele mai multe ori femeile devin negociatoare mai perspicace decât bărbaţii.”  Interesant, nu ? Voi, ce parere aveti despre ce spune Pease in „Limbajul trupului”? Adevar sau provocare ? Oricum, bine de stiut.

Dr. Wayne Dyer vorbeste si el despre un anumit limbaj, chestiune aprofundata la limita spiritualului, dar cu conotatia psihologica, atat de evidenta. Nu degeaba v-am lasat link catre filmul „The shift”, descoperiti acolo atatea limbaje … in schimbare, bineinteles.

„Când spunem intenţie ne gândim aproape imediat la acel gen de hotãrâre ce ne propulseazã spre scopul propus cu orice preţ. Când ne concentrãm pe o imagine interioarã preexistentã, reuşita devine o loviturã de moment, şi nu starea permanentã pe care ne-o dorim.
Sentimentul împlinirii şi al succesului se instaleazã ca o constantã în viaţa noastrã atunci când reuşim sã reunim toate aspectele şi episoadele vieţii cotidiene. Ajungem sã trãim o experienţã integratoare ce armonizeazã profesia, relaţiile interumane şi trãirile interioare. Fluxul abundeţei devine astfel un câmp de energie ce ne înconjoarã, ne protejeazã şi ne conecteazã la marele act al creaţiei universale. Descoperim aici o perspectivã inovatoare ce îmbinã psihologia modernã cu spiritul holistic oriental. Astfel, Intenţia este o formã de energie ce ne uneşte şi ne poartã spre împlinirea menirii noastre.
Una dintre figurile de marcã în galeria marilor autori motivaţionali, alãturi de Dale Carnegie, Norman Vincent Peale sau Tony Robbins, dr. Wayne Dyer ne propune o cale simplã şi eficientã de a descoperi în noi aceastã energie a intenţiei creatoare. Ea ne dezvãluie ce înseamnã adevãrata putere de a-ţi controla destinul.”

Deci … Uneori, alegem confortul unui fotoliu, privim la un televizor inventat pentru neuronii nostri ciudati si descifram pentru contemporaneitatea noastra, limbaje universale sau, mai bine zis, teatrale … Si, experimentam sau nu experimentam ce mai vedem pe acolo, pentru ca e mai interesant decat un drum spre biserica … Si, uneori, o compatimim pe Meredith Grey sau speram ca pana la sfarsitul „sezoanelor” ajunge si ea o „iluminata” … si ca va intelege mai bine natura poligama a speciei Homo Sapiens (sper ca, voi care ma cititi, aveti simtul umorului, nu ?)

Alteori, alegem sa citim, sa ne documentam pentru a afla sau macar a incerca sa aflam „de ce-urile existentei”. Experimentam, experimentam … iar, atunci cand ajungem sa intelegem ce-i cu limbajul trupului, ce se intampla cand suntem prea complicati, cand intelegem complexitatea vietii si reusim sa traim in valtoarea ei, suntem deosebiti si chiar speciali.

Si iar, trancanim cate in luna si stele si, iar ne privim in oglinda si ne bufneste rasul de cat de caraghiosi suntem …

About indiferent

I am "indiferent", but not indifferent ...
Acest articol a fost publicat în Insemnari. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s