Sagrada Familia

De cand cu interesanta ghicitoare a Zinnaidei, gandurile se duc mai des ca niciodata catre Sfanta Familie … Maretia creatiei izvoraste, asadar, din minti creatoare. Pentru arhitectul catalan Antoni Gaudí, desi nu a fost insurat niciodata, familia a fost sursa de inspiratie pentru ceea ce urma sa construiasca, ca simbol al celui mai important atribut spiritual. Copacul vietii reprezinta rostul omului pe pamant. Radacinile sunt cele care conteaza si deci, indiferent ce traim in raport cu ceilalti,  iubirea in familie conteaza.

Recitesc Dan Puric si in sufletul meu se aud ecourile repetitive ale invatamintelor pe care le-am primit de la parintii mei, ale principiilor de viata pe care le-am dobandit. Dan Puric spune:” Exista trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, pamantul şi credinta” si atunci nu ai cum sa nu te gandesti la oamenii frumosi si nu ai cum sa nu-ti doresti o traire frumoasa …

Am avut, ieri de dimineata, o conversatie telefonica cu o prietena draga. Imi spunea ce-si doreste la cei 35 de ani ai sai, ceva ce nu are inca: o familie. Am dezbatut putin subiectul, aducand in discutie egocentrismul si timpurile pe care le traim, dar am concluzionat ca nu putem trai fara rost, iar rostul ni-l gasim in armonia de-acasa, nicidecum in haosul exterior. Dupa discutia cu ea, l-am cautat in biblioteca personala pe Slavici, caci imi aminteam pledoaria scriitorului pentru ceea ce inseamna temelia vietii sociale, iar mai apoi am cazut din nou pe ganduri … Draga de ea, dragii de noi, ne dorim un spatiu de viata al implinirii profunde, ne dorim acea bucurie de a aduce pe lume urmasi, ne dorim clipele fascinante petrecute alaturi de cei dragi … ne dorim maretia creatiei, indiferent de forma ei …

Postul asta de azi e o micuta pledoarie pentru sfanta familie, mici insemnari de duminica, care sa ne dea imbold pentru armonia de-acasa, pentru clipele frumoase pe care le putem crea … Ca si Gaudi, putem crea  Sagrada Familia, cu dorinta, cu efort, cu intelepciune …

Postul meu de azi este o intrebare, care are raspuns: se afla doar in constiinta si inima ta, omule drag …

Despre indiferent

I am "indiferent", but not indifferent ...
Acest articol a fost publicat în Insemnari. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la Sagrada Familia

  1. Zina zice:

    Răspunsul meu: distribui acest articol (nu ”post”!) minunat tuturor prietenilor mei de pe rețelele de socializare în care sunt înscrisă !

  2. indiferent zice:

    Draga Zina, ma bucur mult ca pentru tine acest articol este minunat ! Multumesc pentru apreciere !

  3. Pingback: colţul cu rock clasic – 22 « Colţu' cu muzică

  4. Pingback: colţul romantic – 22 « Colţu' cu muzică

  5. Pingback: colţul cu vechituri – 22 « Colţu' cu muzică

  6. Pingback: GALUSTE CU PRUNE - Rețete culinare pe înțeles

  7. Pingback: În sânul familiei … | Indiferent

  8. Bursucel zice:

    Mă gândeam că ajungi să realizezi importanța familiei și bucuria de a te afla printre ai tăi abia după ce treci prin experiența depărtării de ea. Puțini sunt cei pregătiți pentru a trăi departe sau fără familie…

  9. indiferent zice:

    A republicat asta pe Indiferent.

Lasă un comentariu