Azi am aflat ca vecinul meu drag si bun, vesel si intotdeauna dornic de munca chiar si la cei 76 de ani, a murit. O leucemie acuta galopanta. Un destin ce pune lacat pe un umor fin si intelept. 

El si sotia m-au ajutat enorm in clipele mele grele. Nu am cum sa raman indiferenta la ce s-a intamplat, iar azi umarul meu conteaza. Nu stiu daca am mai vazut un cuplu atat de frumos si cred ca am descoperit ca intre a spune „te iubesc” si a iubi este o mare diferenta. De aceea, ii inteleg pe acei oameni care nu spun cuvintele magice, dar inca iti mai saruta buzele si ochii, te tin de mana la plimbare, adora sa-ti pregateasca cafeaua si sa o beti impreuna …

Mi-a spus vecinul meu candva: „Am o sotie inteleapta. Nu vrea sa auda te iubesc, vrea sa se simta iubita, iar eu am inteles.”

About indiferent

I am "indiferent", but not indifferent ...
Acest articol a fost publicat în Emotii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la

  1. Așa este, Liana. Indiferent de ce spun cuvintele, gesturile vorbesc cu mult mai elocvent.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s