target

Scop final, tel, obiectiv – spune dictionarul. Un englezism, un cuvant de origine engleza imprumutat, folosit furibund in lumea in care traim sub forma rezultatelor, cifrelor, lume pe care ne-am creat-o pentru ca asa am considerat ca este mai bine pentru noi si bunastarea noastra. Vorbesc in cunostinta de cauza, adica din perspectiva unui om care de mai bine de 12 ani are legatura cu target-ul din lumea vanzarilor si, de aceea, ies la rampa azi cu ceva insemnari despre concluzii.

Exista in oricine dorinta de mai bine, de construirea unei vieti cu rosturi si de trairi minunate. Pe drumul spre indeplinirea acestui tel – mai binele – unii uita substanta binelui si confunda obiectivele marete cu adevarata menire a darului de a trai. As putea sa amintesc din invataturile lui Dalai Lama, poate Osho, Nicolae Aurelian Steinhardt, secretele Luminitei Daniela Saviuc pentru a deveni un om fericit, as avea timp pentru analize de tot felul, dar concluzia mea este ca nu acordam suficienta atentie unei realitati: a fi sau a nu fi ! Ne plangem ca nu avem timp, de parca timpul asta inseamna cu adevarat ceva. Alergam, de parca alergarea asta ne duce spre culmi de unde putem privi fericiti. Suportam, toleram … de parca toate acestea conteaza cu adevarat. Dragii mei, indiferent cat ne straduim pentru teluri, vine o zi !

Vine o zi, dupa cum spun si versurile melodiei de la Holograf – „Vine o zi, vine o zi cand se va sfarsi”, iar darul de a trai este pur si simplu, fara target.

Si eu fac greseala asta, de a ma concentra pe target – spun si eu, pentru ca vreau sa supravietuiesc in aceasta lume aproape nebuna. Ma straduiesc sa-mi hranesc sufletul, spiritual vorbind, ca sa nu uit ca traiesc, dar mai apoi realizez ca nu realizez mare lucru. Sorb cu nesat din placerile vinovate ale vietii, ma trezesc cu tinta zilei de a trai frumos si intens si mai apoi ma trezesc noaptea ca ma trezesc cu realitatea ca vine o zi … Si vad interesele … pe ale mele si pe ale celorlalti … si ma gandesc ca nu stim cand vine acea zi. Cea in care nu mai conteaza ca ai fost fiinta, cea in care nu mai stii daca sufletul ramane undeva pe vecie, cea in care nu mai stii cata durere poti lasa in urma ta.

E firesc. E limpede gandul ca scrii despre adevar. Target-ul pentru o viata mai buna iti poate aduce acea zi. Ma agat cu disperare de ideea ca exista Dumnezeu, bun si milos, care ne iarta greselile din viata si spun:

Dumnezeu s-o ierte si sa o odihneasca pe Ana Maria Sofia !

About indiferent

I am "indiferent", but not indifferent ...
Acest articol a fost publicat în Insemnari. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la target

  1. Pingback: Mic manual de diversiune. Lecţia bondarului. | CRONICA REZERVISTULUI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s