de ce nu?

   De ceva vreme studiez o directie rasarita in minte ca pe un flash senzational. Citesc, acumulez cunostinte, pun in practica, visez cu ochii deschisi si zambesc cand imi privesc draga mea bucatarie de 9 mp, care primeste, de la zi la zi, cate un cadou: un aragaz nou, cutite Tescoma Presto, rasnite colorate (rosu si galben) pentru sare si piper, borcanele pline cu mirodenii, uleiul trufat … Traiasca emisiunile de la TV Paprika, care nu doar ma relaxeaza.

Apetitul gastronomic nu este o noutate pentru mine. M-am simtit dintotdeauna atrasa de esteticul din farfurie, de miros, dar mai ales de deliciul pentru papilele gustative. Ca este o mancare traditionala sau mari creatii gastronomice, gurmanda din mine gaseste placeri magice, dependente si, cu siguranta, reale. M-ati intalni, desigur, ori in vizita la Musso & Frank Grill, ori in bucataria mea, ori la Cherhanaua Ancora, la „Le Manoir aux Quat’Saisons” pentru ca il iubesc pe faimosul Raymond Blanc, in periplu cu Jamie Oliver sau cu Gordon Ramsay, cu Gino in Italia, cu Sarah Graham in safari, la Patiseria Laduree de pe bulevardul Champs Elysees din Paris, cu Ainsley Harriott, amandoi vanatori de mancare stradala in minunate colturi ale lumii, in bucataria lui James Martin, si de ce nu in proximitatea lui Adrian Hadean … sau cu posibila mea viitoare draga rulota fast healthy food  … M-ati intalni in atatea locuri din lume, dar deja stiti asta, nu-i asa? Viata lunga sa am si … bani.

Imi plac si urmaresc cu mare atentie niste personaje de poveste. Da, cu povesti de viata impresionante. Nu gasesti niciun pic de rutina in tot ceea ce fac, si sunt,cu adevarat, mentori pentru cei care vor sa-si urmeze un vis, care au o idee si nu vor sa renunte la ea.

As sta in preajma lor, as ravni la intalniri minunate, as sorbi informatii si as crea. As fi explozie de idei … de ce nu?

Anunțuri
Publicat în Insemnari | Lasă un comentariu

don’t change anything …

    Cand in adancul sufletului tau ai inteles ca ai gasit calea de a fi fericit, nu renunta si nu schimba nimic. Construieste-ti visul cu rabdare si bucurie, cu certitudinea ca doar prin mentinerea relatiilor frumoase si armonioase, viata poate palpita si poate fi traita lasand in urma cadouri-amintiri. Imense dovezi de iubire.

Despre ce este vechi si loial. Despre gust si culoare. Despre film si muzica. Despre cele mai bune fripturi … Toate pot exista, daca exista pasiune. Fara pasiune nu putem crea nimic … Vinul vechi nu s-ar mai dovedi cel mai bun …

La adresa 6667 Hollywood Blvd, Los Angeles, CA 90028, Statele Unite ale Americii se afla mult indragitul restaurant Musso & Frank Grill.

Am citit despre el, mi-am amintit scene din filme, filmate acolo … a fost deschis in 1919 si de atunci si pana in zilele de azi, are acelasi crez:  sa te simti minunat ! Oamenii revin in acel loc pentru ca sunt tratati minunat. Raman in acel loc pentru ca sunt tratati minunat.

Despre a fi minunat in relatia cu ceilalti …

Ruben serving since 1967, Juan serving since 1972, Steve serving since 2004, Alex serving since 2005 … Manny serving since 1989, Mario Sr serving 1980, Sergio serving since 1972 …

Louie serving since 1957 and he says: „In 54 years, I have served 10’s of thousands of customers at Musso’s, and every single one was special!”

Publicat în Emotii | Lasă un comentariu

my spectacular life

   Ooooo, ce indemn minunat canta in mine, acum ca  … ascult asa muzica frumoasa la casti, dansez si idei minunate de viata traita intens imi rasar, la 46 de ani ai mei … Ce femeie de nota 10, sunt! Delta Goodrem, cu al ei „Dancing with a broken heart” ma inspira la scris, imi pulseaza toata pofta asta de viata, sa fiu libera si eliberata de durere. Durerea, necesara pentru a putea merge mai departe, pentru a concluziona ce esti, cum esti, cum vrei sa traiesti.

Vreau sa fiu ridicol de fericita … Am mai scris despre asta, undeva intr-un articol: Sa fii ridicol de fericit inseamna sa traiesti cu adevarat. Indiferent cat de ciudat ai parea pentru altii … nu ai fi absolutely boring …

In ultimele 3 saptamani am crezut ca mor de durere, iar acum realizez … ce vreau eu nu exista, dar ce vreau poate exista. Paradoxal, nu-i asa? Si n-am sa renunt niciodata la ceea ce sunt eu cu adevarat. Ma iubesc prea mult asa cum sunt. Iar eu cand iubesc daruiesc, tot, din tot sufletul … deci, daca ma iubesc o sa-mi daruiesc toata frumusetea si bunatatea sufletului si o sa traiesc o viata spectaculoasa!

Saptamana trecuta l-am citit pe academicianul Ovidiu Bojor si mi-a placut enorm. Am rezonat 100% cu felul lui de a privi viata. Mi-a placut enorm tot ceea ce spune … Dar ce rari sunt oamenii ca el …

“Oamenii depresivi usucă florile din jurul lor cu gândurile pe care le au. Universul e o oglindă. Dacă zâmbeşti, îţi zâmbeşte şi el!”

Si de dimineata zambesc! Si dansez cum nu cred ca ati mai vazut … Doar n-am sa devin o depresiva, o sa-mi iau cea mai buna valiza si voi pleca in „lume” … in lumea mea plina de culori, de pasiune, de minuni, de muzica, carti si filme, mancare delicioasa, nopti cu milioane de stele, de ganduri bune, de conexiuni miraculoase emotionale cu ceea ce este adevarat in mine, cu mult umor …

Dragii mei,  “Lumea stă să se prăbușeasca moral, etic și spiritual. Lipiți-vă de oameni bogați spiritual!”

Eu sunt un astfel de om, bogat spiritual … cu un jurnal virtual, uite asa … ca sa stie si altii ca exista oameni ca mine …

Publicat în Emotii, Insemnari, Muzica in sufletul meu | Lasă un comentariu

„Under the Tuscan Sun”

Mare iubitoare de filme, de carti, de muzica. Asta sunt! Inteleg acest mix de izvor nesecat pentru trairi minunate si ce mult ma bucur. Cat de placut este sa cauti relaxare dupa o zi de munca. Daca nu aleg gatitul, cu siguranta ma gasiti in fata unui film bun. Si uite asa descopar ca timpul imbogatit cu povesti fantastice alunga singuratatea acerba …

Am descoperit, de curand, „Under the Tuscan Sun”. Ce film frumos! Ce poveste minunata! Mi-a reamintit cat de mult o plac pe actrita Diane Lane, o femeie frumoasa, si misterioasa in felul ei, desavarsita in roluri bine conturate, in alegeri inspirate, in filme de calitate.

Cu gandul la acest film si la interpretarea ei atat de suava, am ales sa am o saptamana dedicata filmelor in care a jucat, sa revad sau sa vad filme noi, sa citesc despre ea. Si uite asa, am descoperit minunea de film „Bonjour Anne/Paris can wait”, 

am revazut „Secretariat” si „Cinema Verite”, mi-am pregatit pentru urmatoarele zile „Nopti in Rodanthe”, „Unfaithful”, „Every Secret Thing”, „Fierce People”, „Trumbo”, „Killshot” …

Dar cel mai mult m-a incantat cand mi-am dat seama ca a jucat, copila fiind, in „A Little Romance”, un film de prin 1979, pe care l-am vazut la cinema pe cand aveam eu vreo 12 ani. Imi amintesc entuziasmul cu care am savurat acest film … Chiar n-am stiut pana azi, cand am scotocit pe IMDB dupa filmele ei, ca ea a jucat in rolul Lauren.

Apoi am descoperit-o pe youtube cantand si mare mi-a fost mirarea sa o vad in „Streets of fire”, un film pe care l-am vazut pe vremea cand apareau casetele video VHS.

Asadar, voi prinde niste cearcane saptamana asta … Dar ce pline de incantarea ca sunt o cinefila adevarata!

Publicat în Filmele | 2 comentarii

understanding …

M-a trezit un vis azi-noapte, din care n-am inteles nimic, dar care mi-a impregnat in creier un cuvant englezesc, sonor si important, cu puterea de a-mi defini existenta. M-am trezit ca pana ce s-au ivit zorile, cu siguranta l-am repetat de vreun milion de ori: understanding. Mi-am simtit pofta de viata doar privind afara cum razele de soare imi soptesc ca totul este pentru ca vreau eu. Pentru ca vreau mi-am pregatit echipamentul de alergat si am pus in bucatarie pe masa ingredientele pentru cea mai delicioasa prajitura cu iaurt.

Sunt aici. Cu muzicalitate si intelegere. Cu dor, cu drag, cu taceri, cu zambet, cu o imbratisare, cu nebunia de a trai frumos si adevarat. Cu capacitatea uimitoare de a iubi oamenii, ceea ce inseamna ca le doresc doar binele. Ca le ofer binele, uneori fara a stii ca eu le ofer, ca eu exist. Ei habar nu au de existenta mea si de ce dar minunat primesc. Prin understanding sunt prezenta aici. Am grija si de mine, desi uneori nu inteleg de ce plang daca exista atata pofta de viata. Este posibil sa plang pentru starea de asteptare ce-mi guverneaza trairea. Inca ma antrenez …

Sunt aici. Indiferent cat de efemer este acest loc. Ma inteleg. Nu toate fiintele de pe acest pamant sunt capabile de understanding … Ar fi in stare sa ia cea mai grea piatra si sa arunce …

Publicat în Emotii | Lasă un comentariu

azi, maine

azi tac, maine vorbesc

azi fac, maine somez

azi cant, maine ascult

azi dorm, maine visez

azi explic, maine decid …

Publicat în Emotii | Lasă un comentariu

https://www.youtube.com/watch?v=2iui191h7oI&feature=share

Publicat în Emotii | Lasă un comentariu

Lacramioarele 2017

Publicat în Emotii | Lasă un comentariu

muzica in sufletul meu …

Publicat în Emotii | 1 comentariu

TI!

img_6900    Plina de tinerete, cu ochii ce stralucesc de atata iubire de viata, cu bratele hotarate sa te stranga cald si etern, fredonez azi un „TI!” ce va fi rostit si maine, fara promisiuni, ci cu un instict al naibii de adevarat ca nu sunt incatusata. Sunt libera sa „TI!”.

Frumusetea trupului meu va fi … la acea varsta … pentru tine … acelasi suflet frumos, care te invaluie in simtiri inefabile. Stiu ca, indiferent cum … ma vei iubi pentru ceea ce sunt, asa cum TI eu pe tine.

Ideea este ca te vei simti tanar, indiferent cate riduri vei avea … razand impreuna cu mine.

Publicat în Emotii | 1 comentariu

de ziua indragostitilor … hop si eu cu un zambet larg …

De Ziua Indragostitilor, la o florarie:

  • Buna ziua! Aveti felicitari cu „Esti unica mea iubire”?
  • Da, avem.
  • Bun. Dati-mi sapte bucati!
Publicat în Un zambet, va rog ! | 3 comentarii

Fiecare secunda ce trece pe langa tine si nu prin tine este pierduta pe veci …

Fiecare secunda ce trece pe langa tine si nu prin tine este pierduta pe veci. L-am citit candva pe Neale Donald Walsch si am inteles ca viata este despre mine, despre puterea mea creatoare, despre ce pot face acum si nu maine. Traiesc cu toate emotiile mele. Plang si ma incalzesc la tulpina sufletului meu, incercand sa inteleg ca radacini pot crea oamenii care simt. Numai un copac puternic, sadit in secunde, deci timp … traieste, respira, revine la viata primavara, cheama la o imbratisare placuta si calda si … nu accepta decat farmecul existentei.

Fiecare secunda ce trece pe langa tine si nu prin tine este pierduta pe veci, desi nu crezi si nu realizezi … Construiesti castele pentru singuratatea lor, pentru ecoul pasilor in camere goale. Vezi bogatia lor in aurul subtil pulverizat pe pereti … semineu pentru a privi singur focul, fara drag de muzicalitatea flacarilor … Ei, ce metafore! La ce bun?

Cineva mi-a spus ca are de toate, chestii materiale, dar nu are dragoste … era un om trist. Un om pentru care fiecare secunda se vrea trecuta prin el si, totusi, fiecare secunda alearga departe …

Publicat în Emotii | Lasă un comentariu

this moment …

Publicat în Emotii | 3 comentarii

„Emotiile sunt tot ce avem” …

Puternic impresionata de „Youth”, incerc un soi de control al emotiilor create de prea profundul sens al acestui film, dar ma gandesc la fraza rostita de personajul ce refuza rutina si, atunci, dau frau liber la ceea ce simt pentru ca inteleg ceea ce am mai de pret in interiorul meu: emotiile. Trairea. Un altfel de a fi. O puternica dorinta de atingere. De intelegere a timpului pe care nu ar trebui sa-l irosim … Aventura in descoperirea perceptiilor spectaculoase. Un acum mai profund ca nicicand, cu privirea pe sloiurile de gheata ce s-au format pe Dunare, cu lista de „to do 2017” pentru ca acolo scrie sa fiu fericita, indiferent unde sunt … 

 

Publicat în Emotii | 3 comentarii

To Have and Have Not

a-avea-si-a-nu-avea_1_fullsize    Recitesc cu multa placere si cu o atentie deosebita unul dintre cele mai reusite romane semnate de Ernest Hemingway: „A avea si a nu avea”. Un exercitiu extraordinar pentru creier, cititul inseamna enorm pentru mine. Ma salveaza, de multe ori, de singuratatea acerba, de irealul real ce-l traiesc …

Actiune, romantism si trimitere la verbe ce ne guverneaza viata.

M-am gandit mult azi noapte (cam asta e verbul meu: a gandi) si am concluzionat ca mai mult decat „a iubi”, verbul „a avea” ne caracterizeaza viata. A avea viata, dor, aer, apa, o casa, o masina, poate doua … a avea sanatate, o familie, un gand, o speranta. A avea putere, idealuri, a avea nevoie … a avea un copil, un job, haine frumoase … A avea o privire, o mare iubire … a avea calatorii, o biblioteca cu multe carti … Cam am dreptate, nu-i asa?

Publicat în Emotii | 4 comentarii

Hobbiton, Matamata, New Zealand

cu38_master M-am visat hobbit in Matamata. Aveam o minunata stare de bine, construisem o casa, ma holbam intruna la picioarele mari si paroase. Fumam pipa si savuram linistea si armonia unei zile de vara …

Bun si visul asta intr-o bucla de rutina, reamintit intr-o clipire de dimineata friguroasa. Semn ca ne mai dorim si altceva in viata noastra … O calatorie spre New Zealand?

Publicat în Emotii | Lasă un comentariu

sex and the city

download Trebuie sa marturisesc ca de vreo 10 zile sunt cu ochii pe serial. Am ajuns deja la sezonul 4. Bineinteles ca l-am vazut la timpul lui, dar nu stiu ce m-a apucat si, intr-o seara, pe cand ma uitam pe recomandarile de la HBO GO, le-am zarit mutritele celor 4 protagoniste, care m-au indemnat la amintiri … la dor de Carrie, de tinutele ei interesante, de pantofi … si ce pantofi! Rochite superbe!

Multe intrebari se nasc dupa ce vizionezi fiecare episod. Desi pare siropos si simplu, vesel si spumos, in esenta este profund si trateaza ceea ce nu se vede sau nu se intelege … femeile isi doresc atentie, relatii adevarate, nicio clipa risipita, ci doar clipe salvate …

Temele propuse de Candace Bushnell in cartile ei nu aveau cum sa ramana fara ecou scenaristic, indiferent ce-am spune. Despre sex ce sa va spun? Vinde, este atat de evident!

Deci, am ales sa ma delectez cu umor, ma relaxez cu replici inteligente, ma documentez in privinta modei si nu numai … voi ce seriale mai preferati, noi sau vechi? Revedeti vreodata vreun serial?

Publicat în Insemnari | 10 comentarii

despre singuratate …

… am multe de povestit. Stiu, am inteles, am observat, am vazut, am concluzionat: suntem ipocriti, fara exceptie, atunci cand spunem ca ne-ar fi bine si singuri. Poate din cand in cand, cateva ore la nu stiu cate zile … In rest, suntem aici pe pamant, fabricati pentru relatii, pentru timp petrecut impreuna, pentru a rade si a plange impreuna, pentru a gati impreuna, pentru a impartasi din sufletul nostru si pentru a primi in sufletul nostru.

Am nenumarate exemple in jurul meu, observ prieteni si amici, observ pe toata lumea. Toti isi doresc un acasa, cu armonie si confort … Nu cred sa existe om care sa nu-si doreasca o familie, caldura ei, intelegerea ei. Indiferent ca nu tot timpul ar fi bine si frumos, inteles si impartasit … nici nu exista asa ceva, nu am putea rezista pe durata prea mare fara un suflet langa noi, pe cineva cu care sa mai vorbim despre orice … nu am rezista singuri. Nimeni nu-si doreste complicatii, durere, dezarmonii, ci un pat cald, planuri frumoase de vacante, o plimbare de gustare tomnatica, vizionare de filme, cresterea unor copii in spiritul cel bun si corect … evolutie, fara grija zilei de maine …

Nimeni nu iubeste singuratatea …

Publicat în Emotii | 8 comentarii

Toamna

Publicat în Emotii | 6 comentarii

avem nevoie de dragostea de noi …

Trebuie sa ai o inteligenta aparte sa stii ce este mai bine pentru tine. Sa faci un efort de selectare a directiilor propuse de specialisti in domeniul lor. Medicul de familie sa stie cu cine are de-a face, sa prescrie dupa ce este sigur ca pacientul lui are forta necesara sa aiba grija singur de neuronii lui, de creierul lui, de viata lui, daca nu are nicio problema organica. Psihiatrul sa contureze o schema de medicamente dupa ce este sigur ca omul acela nu poate singur sa-si controleze psihicul.

Am observat cat de usor renunta la adevarata discutie cu pacientul, e mult mai usor sa prescrii minunile acelea care creaza dependenta, sa spui ca este un tratament de 6 luni, decat sa-l indrumi sa lupte cu natura lui umana, cu asa zisele dureri, sa-l sfatuiesti sa aiba o viata echilibrata, sa faca sport, sa vorbeasca cu oamenii, sa-si faca analizele, sa mearga la un cardiolog daca tot are impresia ca de acolo, de la inima, s-a produs atacul de panica. Un cardiolog care sa-i confirme ca are o inima buna …

Nu este usor sa depasesti starile de dupa un atac de panica, nu este usor sa te desprinzi de dependenta de medicamente care te fac alt om, dar poti, cu multa vointa si intelegere, sa accepti ca nu medicamentele toxice te vor pune pe picioare, ci curajul de a spune vietii cat de mult o iubesti si ca vrei sa o traiesti.

Nu sunt doctor, sunt un om care a reusit singur sa se puna pe picioare, care a inteles de ce s-a produs si de ce trebuie sa aiba mai multa grija cu o zi din viata lui. Sunt un om care nu a ascultat sfatul medicului de familie si nici nu a acceptat schema unui psihiatru. Sunt normala, mi-am revenit, alerg pe faleza, am grija de business-ul meu cu mai multa intelepciune, citesc, vizionez filme, nu mai sar peste micul dejun, conduc masina, rad si glumesc.

Sfat in cazul atacurilor de panica: nu aveti nevoie de medicamente, aveti nevoie de voi si de dragostea pentru voi!

Publicat în Insemnari | 2 comentarii

in weekend: placinta impletita cu dovleac

imagesChestii care ma fac fericita? Multe … Azi m-am gandit intens la o placinta cu dovleac. In weekend o sa-mi pun toata dragostea mea in realizarea unei placinte ca in povesti. Vreau sa simt un miros sublim la mine acasa, placinta sa fie impletita asa cum am vazut la Oana, sa termin cartea CENTRAL PARK – Guillaume MUSSO si sa traiesc! Sa ma amuz ca mi-am regasit echilibrul interior, sa ma bucur de alegeri corecte pentru sufletul meu.

Publicat în Emotii | 2 comentarii

don’t panic

Publicat în Emotii | Lasă un comentariu

scrisoare catre UPU

13932715_1186220604731476_8590568894132822592_n  Mie imi plac norii … Nu cei care aduc ploaie, imi plac cei pufosi pe care sa-mi depun gandurile usoare si certe, pline de increderea ca sunt un om bun si corect. Sa mi le depun impreuna cu extraordinara mea capacitate de a fi un prieten adevarat pentru prietenii adevarati. Le multumesc celor care se simt prietenii mei adevarati!

Dar nu despre asta mi-am facut azi curaj sa scriu, desi poate are o legatura cu ce mi s-a intamplat. Si vreau sa va scriu, ca sa intelegeti, sa puteti lua masuri, sa nu ramaneti indiferenti la viata voastra si la sistemul din care faceti parte.

Este scrisoarea mea catre UPU, cu un singur mesaj simplu: niciodata sa nu mai faceti asta, adica atunci cand cineva, indiferent cine, va suna si va cere ajutorul, sa va alegeti cuvintele cu grija si la modul profesionist. Am incredere in sistemul de urgenta, dar am o mahnire de cateva secunde, pe care am ales sa nu o uit si sa o impartasesc. A spune cuiva, care stii ca a suferit de un atac de panica (dar nu i-ai spus clar, prima data, ca este vorba despre asta … „a, da, de la oboseala, epuizarea acestei zile, cum ati spus si dumneavoastra … v-am dat ceva sa va mai linistiti, faceti un ceai cald si indulcit …”) si care, iti mai cere inca o data ajutorul …  a-i spune: „cucoana, salvarea nu este taxiul tau … du-te la spitalul de psihiatrie”  este cea mai nepotrivita alegere de a comunica cu un om aflat intr-o anumita stare. In acea seara, noroc cu medicul meu de familie …

Dragii mei, acum cateva saptamani, s-au adunat multe, in primul rand epuizare fizica. Sunt bine … am toate analizele bune. Am mai aflat ceva despre viata, nu-mi este indiferent, iar diferenta o face dorinta mea de a fi bine. Am fost, intre timp, si la Webstock, nu-i asa?

Nu stiu daca este chiar o scrisoare, dar ce pacat ca abordarea, din acea seara, a fost asa cum a fost …

Mie imi plac norii … Nu cei care aduc ploaie, imi plac cei pufosi pe care sa-mi depun gandurile usoare si certe, pline de increderea ca sunt un om bun si corect. Asa mi-ar placea sa fie toata lumea: buna si corecta!

Publicat în Emotii | 6 comentarii

… Webstock 2016

img_6235   Am fost un observator fin, discret, curios …

Publicat în Emotii | Lasă un comentariu

vineri seara, in Bucuresti

14330153_1222110774475792_2191086727210857112_n

Imi place si noaptea si ziua. Imi place viata, asa cum este ea, cu de toate …

Publicat în Emotii | 2 comentarii

azi, dor de Joe Cocker …

Publicat în Muzica in sufletul meu | 1 comentariu

dor de muzica buna …

Publicat în Muzica in sufletul meu | 4 comentarii

absolutely

IMG_3026 Umorul, absolut indispensabil in relaxarea relatiilor, absolut fantastic pentru sanatatea mentala, il ai sau nu in structura mecanismului de aparare, il ai sau nu … pentru a nu mai lua totul in serios. Despre viata spunem multe. Ba ca este frumoasa, ba ca este grea, ba ca este minunata, ba ca este dificila, ba ca trebuie privita cu seriozitate, ba ca ar trebui sa o privim ca pe o gluma … Indiferent cate am spune despre ea … si tacerea este un raspuns. Si sa nu vorbim despre ea cand avem atatea de spus? Si tacerea este un raspuns, dar sa razi si sa glumesti … si sa zambesti si sa fii fericit este cel mai bun medicament. Sa fii ridicol de fericit inseamna sa traiesti cu adevarat. Indiferent cat de ciudat ai parea pentru altii … nu ai fi absolutely boring …

Publicat în Emotii | 2 comentarii

„Deschideti ochii si vedeti cu ei tot ce puteti inainte sa se inchida pe vecie …”

tenesi Odihna iubitorului de calatorii … Va plac tenesii mei, da? La cat am colindat in weekendul trecut prin Iasi, era inevitabil sa nu ma opresc la mall sa-mi cumpar incaltari si inevitabil sa nu inteleg pasii pe care ii tot fac, fie ei si la Sala Pasilor Pierduti … Ralu s-a indragostit de orasul acesta, de picturile lui Sabin Balasa, de cele 4 muzee de la Palatul Culturii, de un oras superb, care si pentru mine are un farmec aparte. Ne-am propus excursia, mai mult spontan, am avut-o … cu tot cu peripetii! Adica m-a lasat alternatorul suparat la numai 80 km de Galati … la intoarcerea acasa.

Dar nu despre asta vreau sa scriu, ci despre pasii pe care suntem dispusi sa-i facem in viata asta a noastra. Viata ne apartine. Noi ne traim viata, nu el, nici tu, nici ei, nici ea. Nu parintii nostrii, nici copiii nostri. Tot ceea ce facem in viata asta a noastra este pentru ca ne dorim, pentru ca alegem. Indiferent cat am spune ca nu, ca am spune ca suntem acolo unde suntem pentru ca trebuie, adevarul este unul singur: noi alegem cu gandurile noastre, cu sufletul, sa ne traim clipele acolo unde respiram, in fiecare secunda … Viata ne apartine, dar o impartasim si este lucrul cel mai firesc si cel mai normal pentru a ne iubi si a iubi …

Stiti .. am citit de curand o carte interesanta, un roman pe care l-am trait cu intensitatea mea prezenta: „Toata lumina pe care nu o putem vedea” – de Anthony Doerr si mi-a ramas intiparit un mesaj extraordinar, pe care vreau sa-l impartasesc cu voi. Este un pas dorit:

„Deschideti ochii si vedeti cu ei tot ce puteti inainte sa se inchida pe vecie …”

Publicat în Emotii | 6 comentarii

puterea prezentului

IMG_5675   Prezentul are directiile lui si alegerile noastre. Nu varsta imi da ghes la aspiratii monumentale, probabil nici experienta de viata, dar recunosc ca am un invelis complex, pe atat de complex pe cat iubesc simplitatea si scriu aici ca sa nu-mi uit gandurile. Din simplu motiv ca azi, caci nu stiu daca maine va mai fi la fel punctez definitia simpla a iluminarii data de Buddha – „sfarsitul suferintei”, fara pretentia ca am raspunsuri la toate, dar cu dorinta de a studia orice imi cade in mana cu legatura la spiritualitate. Am tinde catre iluminare ca sa nu suferim, am trai doar prezentul ca sa simtim ca traim, dar ce folos … indiferent cat ne dorim, nu intotdeauna reusim si asta pentru ca suntem oameni. Natura umana este complexa, eu nu sunt tu si nici tu nu esti eu!

Am recitit „Puterea prezentului”  de Eckhart Tolle incercand sa descopar de aceasta data altceva, poate altceva decat la prima citire … si am extras, pe moment, facand analogiile mele inerente, doar o concluzie: ca nu voi putea sa schimb foarte mult din ceea ce sunt, ca voi mai citi, poate un ghid ca acesta, poate ca voi mai avea conversatii in zona asta, dar ca voi reusi prin directionarea buna si pozitiva a gandurilor sa-mi fac bine, sa daruiesc din frumosul si binele meu, sa fac alegeri in conformitate cu criteriile mele morale. Sa iubesc prezentul mai mult decat trecutul si viitorul, chiar daca, spre exemplu, privirea mamei, care nu mai este, imi reapare, din cand in cand, si-mi strange sufletul cu o mica durere si chiar daca viitorul il privesc intr-un anumit fel si simt un soi de suferinta … Ce sa fac? Asa sunt eu … nu pot pune stavila suferintei in totalitate, ca un mare maestru, nu?

Va scriu despre cum gandesc, poate este interesant de stiu ce mai gandesc unii oameni …

Deci, prin puterea prezentului vorbesc acum de ceva din trecut, nu mai mult de 2 zile … Am fost la concert Directia 5. M-am bucurat de muzica buna, dar am si tras concluzii pentru sufletul meu … Prin puterea prezentului vorbesc acum de viitor … concertul Rihanna. Si tot prin puterea prezentului va vorbesc de prezentul in care prajitura mea cu iaurt si zmeura va face senzatie in curand … Aoleu, ma duc sa o scot din cuptor!

Later edit:

Publicat în Insemnari | 3 comentarii