Azi am implinit 51. Aveam 36 cand am scris primul articol pe blog.
Sunt acasa, dupa o zi de munca si dupa 2 ore de studiu pentru un proiect de viata.
Sunt singura acum. Este 20:38. Ascult muzica. Daughtry. Gin cu apa tonica, gheata, lime si frunze de menta. Prajituri la care am “trudit” ieri. Sperante amestecate cu o simtire cum as vrea sa aiba toti oamenii. Iubesc viata!
Daca inca nu ati vazut documentarul de pe HBO cu legendara si incredibila Tina Turner, va recomand sa va faceti timp pentru el.
Nu ai cum sa nu o placi sau sa nu fredonezi sau sa dansezi dupa melodiile ei deosebite.
Nu te poate lasa indiferent timbrul special, dragostea ei pentru public, picioarele ei frumoase 😊, povestea ei de viata, recordul din The Guinness Book (“in 1988, Estadio do Maracana in Rio de Janeiro to a sold-out crowd of 180,000, setting a new record for attendance at a performance by a solo artist”).
In timp ce o ascultam si ii admiram stilul focos de pe scena, ma gandeam: oare nu o fi sagetatoare? Ce credeti ca am facut dupa ce-am terminat documentarul? Am cautat pe Wikipedia si am descoperit ca aveam dreptate: “Tina Turner (born Anna Mae Bullock; November 26, 1939)”.
Niciodata nu este prea tarziu sa iti schimbi viata, sa faci ce iti place, sa gusti din succes, sa astepti pe cel care te va iubi cu adevarat si care va simti, peste ani si ani, aceeasi caldura speciala pentru si langa tine …
Alergam dimineata si ma gandeam la toate cate au fost. Clipele. La bunatatea si understanding-ul din mine. La cat de complexa sau simpla pot fi …
Mi-a venit apoi imaginea din filmul fabulos cu Mel Gibson si Helen Hunt. Vi-l amintiti, nu-i asa? Grozav film! “What women want” este acel film pe care niciodata nu o sa refuzi sa il revezi …
«No games. How do I get that in? She’s running. It’s early, it’s quiet. Just the sound of her feet on the asphalt. She likes to run alone. No pressure, no stress. This is the one place she can be herself. Look any way she wants, dress, think any way she wants. No gameplaying, no rules. Games, sports, rules. Games, sports, rules. Playing by the rules. Playing games versus playing… Playing by the rules. Playing games versus playing…»
Alergarea este alegerea unui om optimist. Este felul meu de a intelege grija de mine. Intotdeauna imi ofera sentimentul de control si libertate si mai ales simt stima de sine.
Ma ajuta sa imi revin ori de cate ori imi pierd independenta si puterea.
Daca ajuta atat de mult creierul, sanatatea lui si creativitatea, daca este atat de importanta pentru sanatatea cardiovasculara si creste forta musculara, arde calorii, de ce as fi indiferenta la beneficiile unei alegeri atat de intelepte?
Binistea de azi (sper ca ati auzit de “Carticica de biniste”), articol mai vechi, copil din cand in cand …
Sunt un copil, dar fara inocenta. Imi spun azi „La multi ani” si ma gandesc cu grija la semnificatia multilor ani ce vor veni. Pentru ca mi-am luat tensiunea imediat ce m-am trezit intr-o asa zi frumoasa, cu teama ca este prea mica, ca pulsul meu iar creste, pentru ca traiesc la limite extreme, astazi scriu.
Sunt un copil obosit, care priveste mirat la trupul lui devenit firav in ultima luna de zile. Care priveste mirat la ceea ce se intampla in lumea virtuala. Care studiaza, cu inefabila dorinta de a intelege pana unde ajunge paroxismul.
Sunt un copil, care asteapta o jucarie fantastica. Poate o nava spatiala care sa ma trimita la milioane de ani departare in expansiunea universului. Sa privesc de acolo printr-un device inteligent: Pamantul, Planeta cu ape, paduri, deșert, constructii inovatoare, OAMENII. Sa rad, sa ma bucur, sa concluzionez ca diferenta ne poate face…
Vezi articolul original 72 de cuvinte mai mult
Timpul in mine sta pe loc pentru ca este vesnic in mine acea parte din viata ce se numeste tinerete.
Este cea mai adevarata si mai profunda parte din mine. Este atat de minunata! Simti?
Dimineata este partea preferata din zi pentru mine. Ma trezesc de cele mai multe ori in jurul orei 6, desi se pare ca ora 5:40 este setata categoric in bioritmul meu.
Iubesc linistea diminetii si am satisfactia ca totul incepe fara graba. Am timp pentru meditatie, alergat, mic dejun si nelipsita, adorata cafea.
Azi m-am trezit cu gandul la gratie si eleganta. Probabil si inspirata de lectura cea noua: “Dior” de Bertrand Meyer-Stabley.
M-am trezit cu dor de muzica divina si gandul s-a indreptat catre trecerea in nefiinta a lui Vangelis. Ati mai ascultat muzica lui in ultimul timp? Nu prea cred …
Am ascultat si m-au trecut fiorii. Mi-am dat ragaz si pentru “Chariots of Fire”, iar apoi am trecut la alt registru de gratie si eleganta: muzica maestrului Gheorghe Zamfir. A trecut ceva timp de cand “The Lonely Shepherd” v-a tulburat simtirea, nu-i asa?
Azi este despre ragazul de a simti ca traiesti in deplina adiere a aerului ce intretine focul. Cu gratie si eleganta …
Bineinteles, m-am trezit cu noaptea in cap si cu un gand persistent: trebuie sa imi schimb ceasca de cafea. Albul cestii mele trebuie inlocuit cu un negru superb. Exista negrul superb? Magie? Exista!
Dupa o alergare pe faleza, un dus revigorant si o ora de citit, am rasfoit internetul si am gasit ceea ce mi se potriveste. Iar sintagma este perfecta. Ceasca va astepta cumintica, saptamana viitoare, elixirul magic.
Indiferent ce-am face, vine o zi cand noul este mai puternic decat vechiul. Intotdeauna exista magie in dorinta de a face ceva diferit si intotdeauna putem fi buni, toleranti, resemnati, intelegatori si capabili sa traim mari iubiri.
Meryl Streep este preferata mea. Imi place nu doar ca actrita, ci mai ales ca om. As avea o lista lunga de quotes din atatea filme in care a jucat. Dar ce-am avut de spus in aceste 10 zile, am spus. A fost un exercitiu minunat si sper ca v-a placut si ca l-ati inteles …
Deci, din “The Devil Wears Prada”:
Seria Rocky mi-a placut foarte mult. Nu prea iubesc eu sportul asta (boxul), dar toata povestea asta cu Rocky, Adrian, Paulie, Mickey, a fost sensibila, puternica si frumos construita. Seria Rocky abunda in speech-uri de viata, dragii mei.
Iubirea lui Rocky pentru Adrian este unica, speciala, asa cum ar trebui sa fie …
Las aici un speech pe care il citesc ori de cate ori nu mai rezist si simt ca sunt la pamant. Este un indemn pentru oricine, indiferent ce credeti…
Rocky Balboa: “Let me tell you something you already know. The world ain’t all sunshine and rainbows. It is a very mean and nasty place and it will beat you to your knees and keep you there permanently if you let it. You, me, or nobody is gonna hit as hard as life. But it ain’t how hard you hit; it’s about how hard you can get hit, and keep moving forward. How much you can take, and keep moving forward. That’s how winning is done. Now, if you know what you’re worth, then go out and get what you’re worth. But you gotta be willing to take the hit, and not pointing fingers saying you ain’t where you are because of him, or her, or anybody. Cowards do that and that ain’t you. You’re better than that!”
2 replici celebre din fictionalul Game of Thrones.
Prima reprezinta motto-ul Casei Stark, cu dublu sens. Un sens de avertizare si vigilenta constanta pentru ca venirea iernii loveste cel mai tare Nordul. Al doilea sens este unul de intimidare pentru inamicii Casei Stark.
Un citat numai bun de imprimat pe tricou. Avem astfel de tricouri, si eu si fiica-mea. A avut ea grija 😊
A doua replica rostita de Ygritte, memorabila, dar si neplacuta (s-ar zice) pentru unii, reprezinta pentru personajul serialului revolta la naivitatea lui Jon.
Si pentru mine a ramas in memorie … ca un citat de trantit cand tot explici si iar explici. Degeaba. Tot nu se intelege ce vreau sa zic. Sau un citat de concluzie, uneori. Cum a fost in articolul meu, scris in 2014:
Neingrijita, simpla sau complexa si epilata ? O intrebare la care raspunsul alearga evident pe portativul de cai verzi pe pereti, dar poate avea un raspuns referitor la stima de sine. Reinventata si cu drag de cosmeticiana Gina, care stie sa-si faca treaba la modul profesionist, ieri am poposit intre cei patru pereti pentru o sedinta de bine. Gina stie ce inseamna sa ai grija de clientela, grija ca locul unde poposesc frumoasele, indiferent de forme si ganduri, sa arate diferit … Astfel, tot cu ochii la peretele din stanga al cabinetului cosmetic unde tronapictura, m-am gandit ca ar fi interesant sa las cateva insemnari aici si, bineinteles, o fotografie facuta rapid cu iPhone-ul. Marilyn Monroe, intotdeauna „invaluita in pasteluri” sau doar cu cateva picaturi de Chanel No 5, a reusit sa invete in anii tineretii ei, foarte multe secrete despre coafura, machiaj, costume, actorie si iluminarea scenica. Se…
Vezi articolul original 203 cuvinte mai mult
Multe intrebari se nasc dupa ce vizionezi fiecare episod. Desi pare siropos si simplu, vesel si spumos, in esenta este profund si trateaza ceea ce nu se vede sau nu se intelege … femeile isi doresc atentie, relatii adevarate, nicio clipa risipita, ci doar clipe salvate. Cam asta spuneam in articolul din 2016, dupa ce am revazut, a nu stiu cata oara, acest serial.
Carrie clarifica foarte clar in ultimul episod in sezonul 6 (An American Girl in Paris), aceasta concluzie a mea despre esenta.
“Dragostea care nu-ti permite sa traiesti fara celalalt.”
Pe cand vizionam povestea lui Ray Kroc (The Founder), un vanzator de peste 50 de ani, care a transformat restaurantul inovator de fast-food a celor doi frati McDonald’s, in cea mai mare afacere de restaurante din lume, omul de vanzari din mine intelegea perfect de ce Kroc avea replici de genul: “ambitia este esenta vietii”.
Sintagma este adevarata in orice domeniu si oricine ai fi, desi mai sunt si alte chestii ce pot fi esenta vietii (iubirea, nu-i asa?).
O alta replica de zile mari, si care acum te pune pe ganduri privind la evenimentele din proximitatea României, ar fi “Business is war”, desi ar fi mai degraba the war is business.
Foarte bun filmul. Daca nu l-ati vazut, va recomand sa il vedeti, mai ales ca in rol principal este Michael Keaton. Merita admirat atunci cand accentueaza “why the world is full of educated fools”.
Ar trebui sa fie raspunsul oricarui om care iubeste cu adevarat.
Este raspunsul pe care i l-a dat Ellis tatalui sau, interpretat de Harrison Ford, cand a fost intrebat de unde stie ca o iubeste pe Adaline.
Pentru ca imi amintesc acel schimb de replici din „The Age of Adaline”, pentru ca m-a impresionat atat de mult, pentru ca am scris cateva cuvinte intr-un articol mai vechi din 2015, imediat dupa ce am vizionat filmul,
iata si discutia gasita pe imdb:
In 1988 mi-am cumparat o carte foarte interesanta, scrisa de Cecil Folescu. Se numea “Ce este Universul?”.
Imi amintesc ca eram intr-o perioada cu foarte multe intrebari existentiale si citeam foarte multe carti din zona asta. Atunci am aflat despre supernove. Tot de atunci mi s-a deschis si apetitul pentru tot ce insemna science fiction.
Acum 11 ani am inceput sa vad serialul Fringe. Pana in 2013, an de an asteptam nerabdatoare un sezon nou. Normal, am mai vazut multe filme si seriale bune SF, dar in mod paradoxal, intrebarea “what if?” a aparut mult mai frecvent, in creierasul meu, in acea perioada.
Echipa din Fringe (apropo, sunt actori foarte buni in distributie) folosește stiinta marginala si tehnici de investigatie FBI pentru a investiga o serie de intamplari inexplicabile, adesea ingrozitoare, care sunt legate de misterele din jurul unui univers paralel.
Cred ca un citat din acest serial merita mentionat. Personajul dr. Walter Bishop este un personaj aparte. Chiar nu il poti uita.
Comediile ne relaxeaza si ne elibereaza de stres. Sunt excelente medicamente. Sunt pe primul loc in preferintele mele de gen cinematografic.
Sunt o cinefila cum rar intalnesti si va marturisesc ca pot rade pe toata durata unei comedii daca exista genialitatea interpretarii.
Astazi va reamintesc de monstrii sacri ai cinematografiei romanesti: Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, Puiu Călinescu, Dem Rădulescu, Jean Constantin, Iurie Darie. Nimic nu se compara cu seria B. D. Brigada Diverse (intra in actiune, la munte si la mare, in alerta). Acolo gasesti replici, ce se intiparesc in memorie pe veci. Sunt prezente de la inceput pana la sfarsit. Sunt atat de multe, nici nu stiu pe care sa le las aici. Cei care ma citesc si nu sunt nativi, posibil sa nu inteleaga umorul romanesc. Imi pare rau …
Stiu ca in anul nasterii mele, 1971, Romania avea de rostit: “Trandafire, Patraulea, dormiti, ma?”
Oscar, “American Hustle” si actori de nota 10.
Imi amintesc anul 2014 si fraza care m-a dat peste cap vreo cateva zile, trebuie sa recunosc. Asa sunt eu, si asta trebuie sa recunosc: sunt unele chestii pe care le ador atunci cand ma uit la filme. Poate fi o fraza, un moment care nu are legatura cu viata mea, dar care are legatura cu ceea ce simt si gandesc.
Intensa scena dintre Irving si Sydney sub umbrela, va amintiti? O, da! Nu am sa uit niciodata fraza aia, trantita de Sydney, o femeie care stie exact ce isi doreste (“more than anything, was to become anyone else other than who I was”) in ciuda personalitatii ei ce se invarte intr-o zona de promiscuitate, iar acum v-o amintesc si voua:
10 citate din seriale sau filme, in fiecare zi, de azi incepand. Fraze, ganduri, chestii care mi-au placut maxim. De ce? Pentru ca nu vreau sa le uit. Batranica cand voi fi, le voi reciti cu mare drag si imensa placere. Viata este despre placerea de a trai, nu-i asa?
Am visat azi noapte cum ma amuzam in fata televizorului la un episod din Gilmore Girls, episodul cand draga de Fran nu mai este, toata lumea se pregateste sa mearga la slujba ei de inmormantare, Lorelai si Rory o intalnesc pe Miss Patty si au o conversatie spumoasa despre viata si moarte.
Apoi, Miss Patty tranteste o concluzie importanta:
… femeie! O experienta minunata, inefabila pe alocuri. Un cadou de la parinti, o sensibilitate aparte si o putere in acelasi timp, o tandrete primita de la divinitate.
De dimineata gandul s-a indreptat catre o carte citita pe cand aveam 28 de ani:”Al doilea sex”, scrisa de Simone de Beauvoir. Stiu si de ce mi-am amintit de acest text fondator al feminismului contemporan.… Pentru ca sunt femeie!
Indiferent ce insemnatate are pentru tine ziua de azi, draga femeie, tu stii ca fiecare zi iti apartine! Si, desi nu ai ales sa fii femeie, este alegerea ta sa fii femeie!
Ati auzit de asteroidul Apophis?
“Acesta se află, însă, pe locul al treilea pe lista celor mai mari amenințări asupra Pământului venite din spațiu. Pe primul loc se află obiectul spațial 29.075, care ar putea să se ciocnească de Pământ în 2880, în timp ce pe locul al doilea este asteroidul Bennu, care de curând a fost vizitat de o sondă NASA. El ar putea să lovească Pământul în 2100.”
Ok, poate nu ati auzit. Nici ei nu au auzit?
Sigur sunt in spatiu asteroizi. Nedescoperiti si liberi sa se indrepte catre Pamant. Candva. Ei, insa, sunt concentrati in ochestrarea unei simfonii sinistre, ridicand la rang de capodopera finalitatea ei. Adica spera ca la sfarsitul simfoniei va ramane atata istorie scrisa pe hartie sau pastrata in cloud, de care omenirea va fi interesata la infinit. La infinit? Cand spun “ei” ma refer la toti “ei”. Cine este inteligent, stie!
Va ramane vreun nume undeva in istorie? Nu. Pentru ca nu va mai exista istorie. Nu trebuie sa fii atat de genial astfel incat sa nu iti dai seama ca indiferent ce se intampla acum nu va conta pentru nimeni si nimic in viitor.
Alergarea pe o faleza aproape pustie, pregatirea micului dejun ( paine prajita, unt, sunca, branzica de capra, ardei gras, 2 masline, cafea), TI-ul magic, apoi epilarea mult dorita in ritmul melodiilor superbe de la Jazz Radio.
Mai ramane timp de un Duolingo pe 2 directii: italiana si franceza. Si gata cu dimineata perfecta. Doar nu ne gandim la razboi … Ne pregatim pentru o dupa amiaza perfecta si o saptamana perfecta, nu-i asa?
Daca as fi fost tot timpul cu picioarele pe pamant, nu as mai fi iubit atat de intens fiind cu capul in nori. Nu as fi plutit magic in timp si nici nu as fi framantat clipele “carpe diem”.
Daca as fi fost tot timpul cu picioarele pe pamant, nu as fi ascultat jazz radio fiind cu capul in nori …
Ne place, din cand in cand, sa fim cu capul in nori. Nu ne este indiferent daca simtim ca traim sau nu. De acolo, de sus, ne surprindem placut ca nu zugravim dimineti, ci le pictam sublim … Ne este dor sa pictam dimineti tandre, magice, speciale … nu-i asa?
Am rostit cuvântul magic de foarte multe ori în ultimii 11 ani și jumatate. Magic FM, magic moments, magica dimineață, magica noapte, magic life. Ar fi magic ca totul sa fie magic, nu-i așa?
Titlul în engleză, conținutul în limba mea maternă. Desigur, acesta este un început bun și foarte clar. În limba română mă exprim cel mai bine pentru ca mă înțeleg și înțeleg cel mai bine.
Nu am dormit toată noaptea, probabil nici voi. Fiecare din alte motive. Eu am gândit. Am ascultat cum respira și doarme Raluca. Din liniștea casei, am ascultat pocnitorile și am zărit câteva artificii. Am realizat ca vreau sa fiu fericita și m-am gândit ce înseamnă fericirea. Fericirea este atunci când înțelegi ca ea depinde de un complex chimic declanșat în creierul tău. Fericirea este chimie. Si alegerea ta! Dacă înțelegem cât de importanți sunt hormonii fericirii, înțelegem tot.
Am analizat, cu atenție, cum obținem acești hormoni. Am citit, din nou, despre ei. Exact așa cum știam dintotdeauna, dar uite ca vine un moment în viață când trebuie sa fii mult mai atent la ce se întâmplă cu tine și cu cei din jurul tău. Mai ales, la cei dragi. Mai ales, la tine.
Pentru a se simți fericiți, oamenii au nevoie de un echilibru al hormonilor, al substanțelor eliberate de către creier. Analizând, în profunzime și înțelegere, cum se obțin serotonina, dopamina, endorfinele, oxitocina, ai o idee clara ca degeaba te lupți și muncești ca nebunul sa ai 5 case, 2 mașini, multi bani în cont, vacante în străinătate, etc. … nu te fac fericit dacă nu ai acel echilibru interior, acea dorința de a avea grija la alimentația sănătoasă, la exercițiile fizice, la cât mai mult dans, muzica și veselie, la plimbările lungi, la a petrece timp de calitate cu partenerul de viata, familia, prietenii, la dorința de a vorbi afectuos, a îmbrățișa, a mângâia, de a face sex.
Dragii mei, un an bun va doresc … Si welcome 2022!
A mers viata in alta parte decat inainte? Stiti cum sunt eu. Cand am ceva de spus, indiferent ca sunt cateva cuvinte sau mai multe, nu ma gandesc de doua ori daca public sau nu aici pe blog. Se declanseaza fenomenul blink si-l urmez, caci bine scriam eu candva: “Exista o nuanta in interventia astrala, pe care uneori o ignoram, dar exista si cele 2 secunde pe care, de asemenea, le ignoram. Uneori ignoram totul. Alteori, suntem atenti la tot. Gladwell are, insa, dreptate cand spune „o decizie luata rapid, poate fi la fel de buna sau chiar mai buna decat una la care stai sa te gandesti mai mult timp”.
Intr-o anumita privinta, sunt, totusi, in expectativa. Da, ati inteles. Astept momentul potrivit pentru concluziile mele. Traiesc de vreo doi ani experiente interesante, ciulesc urechile la tot ce ma inconjoara, analizez si sintetizez. Observ. In tacere si discretie. Am grija de trupul si sufletul meu cum pot si cat pot eu de bine. Trimit ganduri bune omenirii si vremurilor pe care le traversam.
Pana atunci, pana la acel moment potrivit pentru a scrie concluziile mele, ma rasfat cu alergarea de dimineata, cu carti bune de citit, cu conversatiile la nivel inalt cu prietena mea Catia, Netflix, etc. Etc, etc …
A mers viata in alta parte decat inainte? Mai sunt trei ore pana la sosirea invitatei mele la “ceaiul de la ora 5.” Oricum, ne-am hotarat sa bem vin rose … asadar, cum sa va explic? Biscuitii cu unt, smantana, ou, chimen si telemea, pe care tocmai i-am pregatit, vor merge perfect cu vin, gorgonzola, struguri si nuci. Este si ea mamica de fata, ca mine. O tipa desteapta si haioasa. Am fost colege de liceu LVA. Si bune prietene, desi cativa ani nu ne-am prea auzit. Never mind. Avem ocazia sa conversam. Sa despicam firul in patru. Sa ascultam Depeche Mode, ca in liceu. O sa ascultam si o sa comentam interventia exceptionala a lui Sir David Attenborough de la intalnirea COP26. Sper ca ati vazut speech-ul asta, da? Toata omenirea ar trebui sa il vada! Si nu doar sa il vada!
Avem ce vorbi, nu-i asa? Indiferent ca bem ceaiul de la ora 5 sau vinul rose. Viata merge inainte.
Admir talentul narativ a scriitorilor ce reusesc sa ne captiveze interesul si intreaga fiinta, cu romane bine scrise si excelent documentate.
Ma atrag cartile care ne ajuta la o mai buna intelegere a istoriei, a conditiei umane si a ceea ce insemnam noi ca umanitate.
La pagina 174, scriitoarea Candace Fleming scrie in romanul ei “Familia Romanov. Asasinat, revolutie si prabusirea Rusiei imperiale” o fraza care m-a pus pe ganduri: “Uneori, mercurul din termometre a coborat pana la -45 de grade Celsius la Petrograd si troiene imense au acoperit trenurile si depozitele de provizii, facand imposibila livrarea bunurilor de care era absoluta nevoie.”
M-a pus pe ganduri acel frig ingrozitor. Am simtit importanta caldurii. Am facut analogii. Am simtit antagonismul dintre cald si frig, istoria de acum mii de ani si istoria recenta si m-am gandit ca, indiferent cat timp va mai trece de acum inainte, ceva nu se va schimba niciodata: vor exista intotdeauna cele doua parti. Rezistenta intre doua forte contrare. Antonime. Oamenii buni si cei rai. Indiferentii sau celor carora le pasa. Punctul tau de vedere, dar si punctul meu de vedere. “Razboi si pace” scria Tolstoi candva …
Umorul, absolut indispensabil in relaxarea relatiilor, absolut fantastic pentru sanatatea mentala, il ai sau nu in structura mecanismului de aparare, il ai sau nu … pentru a nu mai lua totul in serios. Despre viata spunem multe. Ba ca este frumoasa, ba ca este grea, ba ca este minunata, ba ca este dificila, ba ca trebuie privita cu seriozitate, ba ca ar trebui sa o privim ca pe o gluma … Indiferent cate am spune despre ea … si tacerea este un raspuns. Si sa nu vorbim despre ea cand avem atatea de spus? Si tacerea este un raspuns, dar sa razi si sa glumesti … si sa zambesti si sa fii fericit este cel mai bun medicament. Sa fii ridicol de fericit inseamna sa traiesti cu adevarat. Indiferent cat de ciudat ai parea pentru altii … nu ai fi absolutely boring …
Multa muzica. De vreo cateva saptamani, ascult multa muzica … Ma mir ca sufletul meu mai rezista de la atata muzica si ca am ales un astfel de tratament, dar toata trairea asta minunata data de acorduri, versuri si sunete, ma face sa simt ca traiesc, ca pulseaza viata asta frumoasa si draga … Ce mult iubesc viata!
Avem nevoie sa simtim viata in noi, iar muzica este una dintre minunile care reuseste asta …
Va amintiti articolul meu din 2 Septembrie 2012?
De cand cu interesanta ghicitoare a Zinnaidei, gandurile se duc mai des ca niciodata catre Sfanta Familie … Maretia creatiei izvoraste, asadar, din minti creatoare. Pentru arhitectul catalan Antoni Gaudí, desi nu a fost insurat niciodata, familia a fost sursa de inspiratie pentru ceea ce urma sa construiasca, ca simbol al celui mai important atribut spiritual. Copacul vietii reprezinta rostul omului pe pamant. Radacinile sunt cele care conteaza si deci, indiferent ce traim in raport cu ceilalti, iubirea in familie conteaza.
Recitesc Dan Puric si in sufletul meu se aud ecourile repetitive ale invatamintelor pe care le-am primit de la parintii mei, ale principiilor de viata pe care le-am dobandit. Dan Puric spune:” Exista trei mari surse de rost pe lumea asta mare: familia, pamantul şi credinta” si atunci nu ai cum sa nu te gandesti la oamenii frumosi si nu ai cum sa nu-ti doresti o traire frumoasa…
Vezi articolul original 208 cuvinte mai mult
Acum am terminat de citit manuscrisul, cu lacrimi in ochi de bucurie si de incantare.
Lecturand, cu creionul in mana sa pot da “o mana de ajutor” corecturii a ceea ce a rasarit dintr-o forta creatoare, uimitoare, am constatat ca sunt partasa la relevarea unui stil nou de concepere a unui roman. Categoric: un roman document! Un stil captivant, care mentine viu interesul pentru ce mai urmeaza sa afli despre un om, care a existat cu adevarat. Documentarea este exceptionala, dar nu doar asta incanta. Impactul conduce la dorinta cititorului experimentat de ecranizare. Pentru ca romanul astfel construit poate da scenariul unui film de exceptie.
As putea spune multe despre ce am citit. Oricum, sunt recunoscatoare acestui privilegiu. De a asista, ca intr-un slow motion la nasterea unui alt roman al scriitoarei Catia Maxim.
Dragii mei, “ Cronica unui lutier” este istoria unui destin valoros. Este istoria ce, iata, nu se pierde daca exista scriitori cu talent si determinare.
Ma inclin si va indemn sa cautati romanul in aceasta toamna sau iarna, cand va apare pe rafturile librariilor si nu numai …
Am privit cateva minute sculptura lui Thomas Lerooy (cea cu greutatea gandului)am savurat cafeaua si linistea diminetii, si gandul s-a indreptat catre analogia dintre greutatea gandurilor si singuratate.
Poti implini 50 de ani si sa nu simti nimic legat de asta sau poti avea un dialog cu tine plin de optimism si de speranta. Sa simti cu adevarat ca viata ta are mai mult sens. Sa intelegi cu adevarat concluzia lui Confucius: “avem doua vieti, iar a doua incepe in ziua in care ne dam seama ca nu avem decat una singura”.
Prea multe ganduri inseamna singuratate. Cred ca ai nevoie de actiune, aventura si curaj uimitor. A avea o viata implinita, senina si increzatoare este ceea ce iti doresti.
Toti ne zbatem pentru un trai decent si bun. Ne iertam trecutul, intelegem de ce este atat de important in viata sa ai educatie financiara. Sa ai si educatie sexuala … pentru ca suntem de cand ne nastem fiinte sexuale.
Toate se impletesc in viata unui om. Este nevoie de echilibru. Daca ai un suflet linistit si sanatos vei avea un trup sanatos. Poti trai si dupa 50 de ani cu mai mult farmec, niciodata cu senzatia singuratatii si intotdeauna cu bratele deschise pentru opusul indiferentei.
Indiferent unde esti acum, traieste cu adevarat fara greutatea gandurilor …
Just another WordPress.com weblog
Art, health, civilizations, photography, nature, books, recipes, etc.
Te mostramos tu hogar
Scottish Octogenarian Author
meus poemas e pensamentos
Le blog qui fait le buzz pour satisfaire la curiosité des internautes friands de news sans complaisance !
Nu îți vei aminti anii, doar călătoriile.
Rivivere, raccontare ed immaginare... la miglior descrizione della fotografia.
"Retired and Finding Adventures"
Welcome to my Kool Kosher Kitchen where food is fun and fun is to create food!
Life is running,Time is running, So the power, Use it.
the world turns on a word
Jurnal de lectură, călătorie, capricii și delicii
“One of the most adventurous things left us is to go to bed. For no one can lay a hand on our dreams.”E. V. Lucas
proză scurtă și căței
Peace. Tranquility. Insanity.
MEDICAL EXCELLENCE SINCE 1988 - REGISTRO CÉDULA PROFESIONAL: 1296083
Un lugar para sentirte
As I navigate through this life ...
Celebrating Nature and Magic for Kids of all Ages
Artigos para Reflexão, Resenhas, Filosofia, Frases de filósofos, Cultura e Arte
Travel Through Books
To Travel is to Live
blogolumea. strada sforii. poezie pierdută. crochiuri. cotidiene
Invisible lines associating ideas, creating images.
Un estil arquitectònic desenvolupat entre els segles X i XIII que ha deixat autèntiques obres mestres a les terres catalanes.
în umbra întunericului!
Live A Visible Life Whatever Your Health
The truth of the light and the light of the truth
Your travel guide to the fantastic unknown places around the world.
Barcelona's Multiverse | Art | Culture | Science
impresii de călătorie, artă, cultură, spiritualitate, gastronomie, vinuri
Filială a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chișinău
BLOG UMORISTIC - Articolele sunt pamflete și trebuie tratate ca atare |"Omenirea are o singură armă cu adevărat eficientă, iar aceasta este râsul" - MARK TWAIN
Poetry and Prose by Gabriela Marie Milton #1 Amazon Bestselling Poet & Editor, Award Winning Author, Pushcart Prize Nominee
~ Roxana Ologeanu ~
"Pentru un român care știe citi cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Caragiale
Indiferent 